De ce nu-mi plac antibioticele - sau felul în care sunt prescrise

Larei nu i-am dat niciodată antibiotice. Ceea ce nu înseamnă că n-a fost bolnavă și că n-a avut inclusiv infecții. De febră nu mai zic - e campioană între toți copiii pe care îi cunosc. Sânziana, în schimb, s-a „bucurat” deja de două ori de tratament de durată cu antibiotic. De fiecare dată în spital. Prima dată s-a dovedit că n-a fost nevoie, au recunoscut-o medicii după ce au ieșit analizele și au scurtat tratamentul cu două zile. A doua oară nu știm dacă a fost nevoie sau nu. Au spus că o bănuiesc de o infecție urinară, dar, evident, urocultura a ieșit negativă pentru că proba a fost recoltată după ce i se administrase deja antibioticul. La insistențele mele că poate chiar dacă e infecție nu e antibioticul potrivit (în absența unei antibiograme), mi s-a spus că vom repeta urocultura pentru a verifica dacă tratamentul funcționează... A ieșit tot negativă. Deci funcționează. Deci îl continuăm. Șapte zile! Și pe mai departe ce-avem de făcut? „Repetați dumneavoastră urocultura din când în când și vedeți dacă mai apare ceva”.
Lecția cu antibioticele mi-am învățat-o însă atunci când Lara a avut o infecție la un ochi și primul medic la care am fost mi-a recomandat cele mai folosite picături în astfel de situații. „Sigur trece! ” Numai că n-a trecut. Dimpotrivă, s-a agravat și s-a mutat și la celălalt ochi. Un alt medic ne-a recomandat să facem analiza secreției lacrimale - nici nu știam până atunci că se poate face așa ceva - și, într-adevăr, s-a confirmat o infecție bacteriană. Însă antibiograma spunea că bacteria respectivă era rezistentă la substanța din popularele picături. Ne tratam, cu alte cuvinte, după ureche. La fel cum, am senzația, tratează cei mai mulți medici care recomandă antibiotice fără a face și analize copilului.
Pe termen lung, rezultatul e acesta - numai în Uniunea Europeană aproximativ 25.000 de persoane mor în fiecare an din cauza unei infecții bacteriene rezistente, pe care au luat-o, de obicei, dintr-un spital, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Zilele trecute, organizația a dat publicității un comunicat în care atrage atenția asupra creșterii rezistenței la antibiotice. Comunicatul arătă că medicii și oamenii de știință din Europa se tem că utilizarea necontrolată a acestor tratamente, ce are ca efect apariția și răspândirea unor infecții rezistente, ne va face să ne întoarcem la vremurile de dinainte de dezvoltarea antibioticelor, când infecții simple nu răspundeau la tratament, iar intervenții de rutină ar putea pune viața pacienților în pericol.