Dragă Sânziana, a 15-a ta zi de naștere ne găsește la capătul unui an de tranziție între două vârste, cu tot mai multe momente și întâmplări care te îndepărtează de copilărie. Uneori, începi o poveste cu personaje și aventuri cum numai tu știi să creezi, pentru ca după o vreme să abandonezi totul și să te refugiezi în turnul de fildeș al adolescenților, pentru că joaca ți se pare acum prea copilărească.
Îmi spui adesea că te-ai schimbat și că, cel mai probabil, nu vei mai fi niciodată ca înainte. Și nici nu ai avea cum, odată deschisă ușa adolescenței. Oricât de îndepărtată ne-a părut până nu demult această etapă, realitatea e că ai deja un picior în barca adulților.
Vorbim despre meserii, despre ce înseamnă să locuiești singură, despre un viitor independent. Cu multă teamă, încă, și o doză bună de scepticism la capătul nostru, însă cu multă determinare din partea ta. Acum doi-trei ani nici nu ne imaginam așa o discuție, dar acum ai deja în CV două perioade de practică la două teatre pentru copii din München, dintre care unul la departamentul de costume, unde ai fost apreciată pentru creativitate și încurajată să continui pe acest drum. Nu știm încă dacă o vei face, dar asta e în regulă, pentru că mai poți încă să explorezi. Important e că, din ce în ce în ce mai puțin neașteptat, găsim oameni dispuși să te susțină și uși deschise pentru tineri speciali ca tine.
În afara celor două stagii de practică, clasa a 8-a nu a fost deloc ușoară, cu mai multe proiecte complexe. Recunosc că nu am știut dacă va fi posibil să le duci la îndeplinire, însă, cu mult zbucium și cu multă perseverență, ai reușit. Ai dus la capăt aceste proiecte într-un mod de care toată lumea - chiar și tu - a fost mulțumită. De fapt, cred că acesta a fost marele câștig al ultimului an: să începi, dar să și finalizezi proiecte. Finalitatea aceasta părea un deziderat aproape imposibil de atins în anii copilăriei tale mici.
Zilele trecute ai insistat de mai multe ori să te ajut să termini scrisoarea pe care voiai să o trimiți teatrului de copii cu o propunere pentru o nouă piesă, după un basm turc, la care ai adăugat și câteva sugestii de costume și decoruri. Numai tu puteai găsi un subiect atât de potrivit contextului local...
Tot un plan pe care l-ai făcut singură a fost și "tortul" de ziua ta. Pentru că, de fapt, ție nu îți plac torturile. Așa că ai venit cu ideea să faci chiar tu niște brioșe cu mere după o rețetă pe care ai învățat-o anul acesta la școală, la cursul de gătit.
Să te asist în aceste proiecte ale tale este o creștere și pentru mine. Deloc ușoară, ca orice creștere. Sunt multe decizii de luat pe parcurs și încerc să nu le iau în locul tău, ci doar să am răbdare și să aștept.
Mai avem lung drum de mers, dragă Sânziana! Dar asta mă bucură foarte tare, pentru că înseamnă că îndrăznim să ne uităm spre viitor. Să ai mai mult decât prezentul e adevărata bogăție! La mulți ani!
Un comentariu:
❤️
Trimiteți un comentariu