Dacă anul trecut, în vacanța călare pe ponei de la Daneș, Sânziana a fost mai mult spectator, anul acesta la Constanța s-a urcat direct pe calul mare. S-a întâmplat cam așa: la capătul unei luni foarte grele, în care am fost bolnavi cu toții pe rând, ne-am făcut cu greu curaj să plecăm câteva zile din București.
Deși ar merita povestit și cât de mult s-a bucurat fata noastră de prima ei întâlnire cu apa cea mare, elementul surpriză a venit din altă direcție... Într-una din zile, am hotărât să mergem într-o plimbare lejeră la Delfinariu, pe care nu numai că nu l-am găsit deloc ponosit, dar ne-a și adus în cale o doamnă psiholog specializată în hipoterapie, adică exact ce căutam de ceva vreme pentru Sânziana.
Așa că n-am mai stat pe gânduri și vacanța la mare s-a transformat rapid în vacanța la cai. „I-a, i-a” strigă Sânziana când aude de călărit. A fost neînfricată la fiecare ședință și a surprins-o pe doamna terapeut cât de bine a rezistat pe iapa Marly. La final, a mângâiat căluțul și i-a dat morcovi să mănânce.
Am hotărât că excursiile la mare vor fi mult mai dese de-acum încolo.
PS: Mulțumiri pentru fotografie unei mămici speciale, Adela pe numele ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu