Se afișează postările cu eticheta vaccin. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vaccin. Afișați toate postările

luni, 3 octombrie 2011

Frica de vaccinuri

Schema de vaccinare este una dintre cele mai mari bătăi de cap ale mamelor din ziua de azi. În cercul nostru de cunoscuți, tot mai mulți aleg să nu vaccineze copiii, dar nu am idee care e amploarea fenomenului. Astăzi am dat peste prima statistică pe acest subiect, e drept că de la americani.
Mi s-a părut interesantă teoria conform căreia oamenii nu se mai întâlnesc cu bolile împotriva cărora își vaccinează copiii și atunci nu se mai tem de ele, în vreme ce autismul - considerat în unele cazuri ca un efect secundar al vaccinurilor - este tot mai răspândit.

Din Time:
"One of the biggest problems with vaccines is that they are so effective in reducing vaccine preventable disease outbreaks, that most parents today don't have any personal or even second or third level experience with these diseases and how devastating they can be," says Dempsey. "Converse to that, a lot of parents today know people whose kids have autism, and because there have been questions raised about the association of vaccines to autism, people feel the risks of vaccination are worse than the risks of the disease they prevent, which isn't the case."

Pe MedPage Today sunt statistici mai detaliate pe același subiect.

duminică, 30 ianuarie 2011

Cu mama de mână

Din experiența de la spital pe care am descris-o puțin aici, am rămas cu o învățătură. Rezerva noastră era perete în perete cu acea cameră a asistentelor unde veneau toți copiii internați cărora le trebuia pusă sau schimbată o branulă, inclusiv Sânziana. Unii intrau însoțiți de părinți, dar alții erau abandonați de adulții prea lași să asiste la scena respectivă. Nu îmi pot imagina cum e să îi prinzi vena unui copil, deși în zilele alea cât am stat internate am văzut și am auzit de destule ori operațiunea. Câte două asistente transpirau la propriu la fiecare copil și de prea puține ori reușeau din prima. Copiii nu cooperau nici ei și, în afară de faptul că plângeau cât îi țineau plămânii, se și zvârcoleau. Dar... mie instinctul mi-a zis că trebuie să-i cânt Sânzianei, să mă uit în ochii ei și s-o țin de mână. Și așa treaba a mers mult mai repede. De curând am făcut și vaccinul de patru luni. Din nou am cântat ochi în ochi cu ea și a părut că nici nu observă ce i se întâmplă. Nici măcar o grimasă... Când mama e cu tine, e cel mai bine!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...